Forums » Lumea virtuala

Alegoria Drumului; O viata deplina?

  • Mă copleșește Dumnezeu
    autor: Nichifor Nicu
    20/11/2021. ora: 12...  more
  • Am trăit mult timp căutând un scop pentru viața mea. Și uneori, ...  more
  • Vreau să vă răpun puțin din timpul vostru; nu, nu este vorba nic...  more
  • "Și care-i semnul?" întrebă sfios Ezechia pe cel mai m...  more
  • Pentru a veni în ajutorul lor, Centrul Creştin Betania le oferă ...  more
  • In Rai oamenii tot vor trebui să muncescă ? De ce să cânt eu ne ...  more
  • DACĂ DOMNUL IISUS HRISTOS ESTE MIRELE iar noi oamenii creștini s...  more
  • Ai povestit, Pământule, bătrâne,
    Povestea ce-o ascunzi în cartea...  more
  • "Avionul spre Paris mai avea câteva minute până la decolare...  more
  • Cuprinde-mă, Doamne cu funia dragostei Tale,
    Căci eu sunt ca o f...  more
  • Mă țin de haina Ta
    autor: Nichifor Nicu
    13/10/2021/ ora: 01:20

    ...  more
  • Religia și credința
    autor: Nichifor Nicu
    06/10/2021. ora: 23:10
    ...  more
  • Libertate cu miros de dictatură
    autor: Nichifor Nicu
    04/10/2021....  more
  • https://cumvaplace.ro/inghetata-de-catina/?fbclid=IwAR3-zvoM68uQ...  more
  • Stăteam aseară de vorbă cu câțiva tineri și povesteam despre ace...  more
  • Săculețul cu pietre
    autor: Nichifor Nicu
    23/09/2021. ora: 19:50
    ...  more
  • Dacă aveți în anturajul vostru sau în familia voastră ( pentru c...  more
  • Caracterul pocăinței
    autor: Nichifor Nicu
    20/09/2021. ora: 19:20...  more
  • Ţi-ai dori o biserică care să-ţi împlinească nevoile ? Ai dori o...  more
  • A fost un moment în viața mea în care pur și simplu nu mai vedea...  more
  • May 3, 2010 8:44 PM EEST

    S-a ridicat atunci tanarul, si nu privind la omul  care statea langa el pe banca, si privind spre marea fara sfarsit, tot mai portocalie, a zis decis:

    <<Si viata poate fi comparata cu un drum lung si lat, la sfarsitul carei este o mare prapastie. Si pe drumul acesta se afla sase masini diferite.
    Toate incepusera la fel, dar, dupa un timp, doua dintre ele, Veyron si Enzo, au accelerat, si, cu o mare viteza, au inaintat pe cele patru.
    Masina numita Boxster, nu voind sa ramana in urma, a prins si ea viteza, nu ca celelalte doua, dar destul de repede ca sa porneasca ura lui Camaro SS, care, envidios, a plecat spre el, infumurat.
    In urma a ramas simplul Astra, alaturi de un sofisticat Rolls Royce.

    <<Iata aici alegoria: Enzo si Veyron, cu viteza lor, sunt acele persoane ce isi traiesc viata la maxim, concureaza unele cu altele toata viata, si nu vad ce este la sfarsit.
    Boxster e cel care incearca sa aiba si el viata aceasta plina de fericiri, cum vede pe cei doi, ce isi traiesc viata deplina, asa ca incearca si el, imitand pe altii.
    Camaro SS e cel care a nascut sa invinga, triumfator din nastere. Acesta gaseste placerea in a invinge pe altii, de aceea, n-a lasat pe indecisul Boxster sa se duca, ci l-a palit, si acesta, fara speranta, n-a mai avut putere sa se ridice.
    Rolls Royce e persoana moderata, buna in ochii la toti, respectata de toti. Paseste in viata decis, nu incet, nici prea repede; fara regreturi.
    Simplul Astra e acela care, bucuros, merge linistit, are bucurii in acest drum. Dar, pentru restul, nu are nimic, e sarac. Nici acestia nu au dreptate si nici el nu asteapta de la drumul acesta o calatorie placuta asa cum ceilalti o inteleg. Toti il numesc nebun, pentru ca el asteapta sa ajunga la prapastie.

    <<Asculta acum, bunicule, ce se intamplasera la sfarsitul drumului: in primul rand, toti au ajuns, pentru ca nu se poate da inapoi. Si, cand Enzo si Veyron au ajuns, s-au oprit in fata prapastiei, si s-au uitat in urma. Atunci si-au dat seama ca viata lor, care trebuia sa fie cu atata fericire, a fost o munciuna; se asteptau la mai mult, fericirea lor n-a fost destula. Totul a fost in zadar. Se gandeau: ‚Pentru ce atata fericire daca tot a trecut, si sfarsim ca si acel nebun Astra?’ Si invinsi, au cazut in prapastie.
    Boxster nici macar nu a ajuns cu rotile lui, ci altul l-a adus, si l-a aruncat in prapastie, fara mila, fara speranta.
    Camaro SS a ajuns si el, dar nici cu jumate din ravna care o avea la inceput, la jumatea drumului toata puterea i-a disparut. Si el a fost invins, si a cazut in prapastie.
    Rolls Royce a ajuns la sfarsit. Din afara, parea ca nu regreta nimic. Dar inlauntrul lui plangea, stia ca viata a trecut prea repede, ca acum respectul care in alvea nu-i mai folosea la nimic. Si a fost distrus si el in prapastie.
    Umildul Astra acum se bucura mai mult ca niciodata; a accelerat, cu credinta ca sari peste prapastie, dar nici macar nu se vedea, atat de departe era. Si cadea si saracul Astra, dar, iata,  un vant puternci l-a ridicat si l-a dus la capul celalalt.
    Atunci, a lasat infatisarea care o avea, numele i sa schimbat pe veci; nu se mai numea Opel. A lasat caroseria veche si un nou trup i-a fost dat: s-a prefacut intr-un F-22 Raptor. Acum, nu numai ca putea sa zboare sau sa prinda mai multa viteza ca mortul Veyron, ci starea aceasta era pentru intreaga vesnicie, o bucurie fara oprire, cu Creatorul lui, cu mii de frati ai lui. Si bucuria lui, nu s-a sfarsit>>

    <<Dar iti lipsesc masini>> i-a zis batranul

    <<Da, stiu. Imi lipseste un Renault 12, care-i cel care duce o viata grea si urata, si tot in prapastie ajunge.
    Si imi lipseste si un Citroën C3, care merge asa cum merge si Astra, dar sfarsitul lor e diferit>>
                                                                                                                                
                                                                                                                                                                         T.O.A.B., **7

  • May 8, 2010 7:50 PM EEST
    destul de interesant ;) totul se potriveste prea bine ;) Be Blessed !