Forums » Cum sa fiu mai aproape de El

Cinismul si Optimismul naiv.

  • O umbră-i omul pe pământ
    autor: Nichifor Nicu
    18/05/2020/ ora: 1...  more
  • An article about the differences between love and lust hardly se...  more
  • Salutare oameni, doresc sa recomand tuturor oamenilor interesati...  more
  • Pe zi ce trece se simte o nerăbdare în societate și am o stranie...  more
  • Hear what Jesus says about divorce and remarriage. The clause &a...  more
  • Anii 30 d.Hr, primăvara. O zi ce părea obișnuită pentru mulți s-...  more
  • Există ceva neatins de virus, neatins de arme, de foc, de tsunam...  more
  • Cugetând într-o seară, m-am mâhnit în sinea mea înțelegând o rea...  more
  • Cine sunt ei?
  • Un profesor se plimba prin fața tablei în timp ce preda clasei d...  more
  • Azi m-am gândit să vă scriu voua, oameni care ați simțit cât de ...  more
  • Lipește-ți viața de Scriptură
    autor: Nichifor Nicu
    25/03/2020. o...  more
  • 3 Adevăruri încurajatoare de amintit când lucrurile se precipită...  more
  • -
  • Robia amvonului
    autor: Nichifor Nicu

    Avem frați ce nu renunță l...  more
  • Poți fugi dar nu te poți ascunde
    autor: Nichifor Nicu
    28/02/2020...  more
  • Studiile arată că o femeie abea la al 6-lea selfie pare a fi cât...  more
  • Sa mergem pe munte unde Isus a luat trei ucenici,Petru,Iacov si ...  more
  • Într-o zi un băiat văzându-și vecinul că este plin de succes, de...  more
  • Unul din cei mai creativi și îndrăgiți scriitori, Mark Twain, mu...  more
  • May 10, 2011 3:23 PM EEST

         Destul de ciudat, dar cinismul incepe cu o mare cantitate de credinta gresita, cu un optimism naiv sau o incredere proasta. La prima vedere, credinta adevarata si optimismul naiv par identice pentru ca amandoua incurajeaza incredere si speranta. Dar asemanarea este doar la suprafata. Credinta adevarata vine prin cunoasterea ca Tatal Ceresc ma iubeste, ma ingrijeste si se bucura de mine. Optimismul naiv nu are temelie. Este o incredere de copil dar fara Tatal care iubeste.


         Nici o cultura nu e mai optimista ca a noastra[...]. A stii ca Pastorul Cel Bun vegheaza asupra mea si ma protejeaza imi da curaj pentru a merge prin valea umbrei mortii. Chiar in prezenta dusmanilor mei, pot sa ma bucur de ospat bogat, pentru ca stiu ca Dumnezeu este cu mine. [...]


         In secolul nouasprezece optimismul acesta si-a miscat temelia de la bunatatea lui Dumnezeu la bunatatea omenirii. Credinta a devenit un obiectiv in ea insasi [...].


         Optimismul inradacinat in bunatatea oamenilor este distrus atunci cand se confrunta cu latura intunecoasa a vietii [...]. Optimismul fara temelie ne expune la cadere in ingrijorari fara speranta si, eventual, la cinism. Am gandi ca doar ne ia un pic din optimism, dar noi oamenii nu le prea avem cu lucrurile neutrale. Plecam de la a vedea latura cea buna si frumoasa la toate la a vedea latura neagra si rea la toate lucrurile. Si ne simtim tradati de viata.


         Prietena mea Cathie a reflexionat aceasta desi este o realitate in viata ei, si a observat: „Sar de la optimism la intuneric atat de repede pentru ca nu am temelia pusa intr-o credinta profunda si statornica in implicarea lui Dumnezeu in problema mea, oricare ar fi problema. Caut rezultate placute, nu realitatii profunde”.


         Miscarea de la optimism naiv la cinism este noua calatorie Americana la moda. In optimismul naiv nu avem nevoie de rugaciune pentru ca tot este sub control, tot este posibil. In cinism nu putem sa ne rugam pentru ca toate lucrurile sunt afara din controlul nostru, putine lucruri sunt posibile. Fara Pastorul Cel Bun conducandu-ne prin valea umbrei mortii, avem nevoie de ceva pentru ca sa ne pastram sanatatea mentala. Pozitia ironica a cinismului este o slaba incercare de a mentine o inima bucuroasa intr-o lume nebuna. Acestea nu sunt doar niste bune tendinte culturale; sunt viata noastra.


         La un moment dat, fiecare dintre noi se infrunta fata in fata cu valea umbrei mortii. Nu putem sa o ignoram. Nu putem fi neutrali fata de rau. Ori renuntam si ne indepartam, ori invatam sa umblam cu Pastorul. Nu este o potitie mijlocie.


         Fara Pastorul Cel Bun, suntem singuri intr-o poveste fara sens. Ingrijorarile si frica ne coplesesc, fara posibilitate de miscare. Cinismul ne lasa dubitativi, fara posibilitate de a visa. Combinatia asta inchide inima noastra, si traim doar ca sa traim... intre oameni care traiesc ca sa traiasca. Fara gust.

     

    -A Praying Life: Connecting with God in a Distracting World, by Paul Miller.


     

     

    Am postat lucrul acesta pentru ca are foarte multa semnificatie tot ceea ce P. Miller spune. Cred ca este o foarte mare probabilitate ca noi tinerii sa avem un optimism naiv si nu o credinta adevarata. Avem zambetul pe fata in zilele cu soare, si spunem fraze care le spun cantaretii nostri "seculari" favoriti. Nu ne dam seama ca noi trebuie sa fim complet diferiti, si nici nu depunem efortul sa intelegem motivele la cuvintele lor. Exemplul cu versurile de la cantari sunt doar o minuscula aplicatie la ceea ce spune Miller. Cum el spune: "Sunt viata noastra". Tot ce gandim, spunem si facem.

     

    Desigur, daca doar citesti lucrul acesta si te pui sa citesti altceva, imitand pe cei ce ii dau la butonul la telecomanda ca sa schimbe canalul, vei ramanea cu atat de putine ca si ei.

     

    Credeti-ma (ca crestin vorbesc) ca, daca optimismul naiv care atat de mult se vede pe fata tinerilor crestini conduce la cinism, cum spune autorul (si el stie mai multe ca mine si ca tine), atunci nu am nici o nevoie de acesti tineri crestini. Literal, ii prefer morti. Oi egocentrice nu exista, doar capre in turma.


    This post was edited by Sorin , δοῦλος θεός at May 10, 2011 3:25 PM EEST