Forums » Poezii Crestine

Robia amvonului

  • Probabil că oamenii care nu au auzit de Fecioara Maria până acum...  more
  • El, noi și groapa cea de toate zilele. ~Florin Ianovici

    Cu greu...  more
  • I
  • I
  • Este întrebarea pe care uiți să ți-o mai pui când totul merge bi...  more
  • Timp de petrecut în rugă
    Pentru tot și pentru toți
    Cred că astăz...  more
  • Un spic de grâu ce l-ai luat
    Din lanul aproapelui tău ,
    Din ac...  more
  • Botezul cu Duhul are două faze în Faptele Apostolilor: (1) Faza ...  more
  • Nu sunt atât de naiv încât să cred că acest articol va aduce o s...  more
  • <h1>PożYczki Online</h1><br>pożyczki bez biku ...  more
  • Smintiți la suflet
    autor: Nichifor Nicu
    06/09/2020. ora: 19:15
    ...  more
  • N-avem pic de compasiune
    autor: Nichifor Nicu
    28/08/2020. ora: 1...  more
  • Patru moduri prin care putem alege dragostea

    1. Încurajați-vă u...  more
  • Cel ce va face spărtura se va sui înaintea lor.

    Mica 2:13

    Fiin...  more
  • Ți se pare că nu faci nimic deosebit în viața aceasta? Ai un job...  more
  • Omul are vocația bucuriei. Așa am fost creați. Chiar și când o c...  more
  • Cum arata planificarea concediului anul acesta...
  • E tristă și cu lacrimi despărțirea
    autor: Nichifor Nicu
    07/08/20...  more
  • Crede-L pe Hristos
    autor: Nichifor Nicu
    24/07/2020. ora: 05:40
    ...  more
  • Sunt un om care își dorea să devină elvețian dar acum mi-am dat ...  more
    • 9 posts
    March 5, 2020 3:39 PM EET
    Robia amvonului
    autor: Nichifor Nicu

    Avem frați ce nu renunță la amvon în nici un fel,
    Ei consideră ca Domnul mântuiește doar prin el.
    Dacă nu ești la amvon atunci când vestești Cuvântul,
    Ești un om pierdut pe veci ? O, să ne ferească Sfântul !

    Sunt în stare frații noștri să se plimbe cu amvonul,
    Orișiunde, orișicând că așa-L văd ei pe Domnul.
    Cară lemnul după ei ca și cum fără de El,
    Nu se poate proslăvi Domnul Sfânt Emanuel.

    Unii frați chiar au senzația că de nu ești la amvon,
    Pari un pic cam rătăcit și te-ndepărtezi de Tron.
    Ei sunt gata să arunce piatra cea mai mare-n tine,
    Să te spargă în bucăți, să te facă de rușine.

    Nu mai poți să-i deslipești de amvon cu nici un chip,
    Nu ai cum să reușești nici măcar să-i miști vreun pic.
    Ei sunt robi acelui lemn și așa vor fi mereu,
    Până va veni pe nori, Fiul Sfânt de Dumnezeu.

    Spargeți fraților amvonul și ieșiti din adunare,
    Că în lumea asta tristă e nevoie de Chemare.
    Predicați pe străzi, în parcuri, și oriunde vă aflați,
    Căci la astfel de lucrare noi cu toți am fost chemați.

    Renunțați să mai stați calmi într-o vreme-așa pustie,
    Căci mai este doar un pic până Domnul o să vie.
    Și atunci ne va întreba și pe mine, și pe voi,
    Câte suflete am scos din furtună și noroi.

    Și-ascultați ce spun acum, lemnul nu o să vă scape
    O să ajungeți în cuptor și veți fi trimiși la moarte.
    Pentru că ați stat mereu doar după amvon lipiți,
    Și n-ați spus de Dumnezeu celor care-s chinuiți.

    Amin