Forums » Poezii Crestine

Pământ, pământ..

  • Oare suntem pregătiți ?
    autor: Nichifor Nicu
    19/01/2022. ora: 23...  more
  • Dumnezeu rămâne același.
    autor: Nichifor Nicu
    06/01/2022. ora: 2...  more
  • Am găsit în Isus săturarea tânjirii străfundului inimii mele.
    Am...  more
  • December 31, 2021
    Doamne Isuse, sunt din nou aici. La un capăt de drum. Dar decoru...  more
  • Privesc în urmă peste ceea ce am numit "Anul 2021". Și...  more
  • https://youtu.be/XUFZsI6of_k
  • https://youtu.be/XUFZsI6of_k
  • S-a clădit încet, dar sigur, un fel de preconcepţie potrivit căr...  more
  • 2 Samuel 1:6-9

    Trăim o vreme în care libertatea religioasă este...  more
  • (Inainte sa cititi, va rog sa considerati ca am reinvatat limba ...  more
  • Mă copleșește Dumnezeu
    autor: Nichifor Nicu
    20/11/2021. ora: 12...  more
  • Am trăit mult timp căutând un scop pentru viața mea. Și uneori, ...  more
  • By CN ✴
    October 31, 2021
    Vreau să vă răpun puțin din timpul vostru; nu, nu este vorba nic...  more
  • "Și care-i semnul?" întrebă sfios Ezechia pe cel mai m...  more
  • Pentru a veni în ajutorul lor, Centrul Creştin Betania le oferă ...  more
  • In Rai oamenii tot vor trebui să muncescă ? De ce să cânt eu ne ...  more
  • DACĂ DOMNUL IISUS HRISTOS ESTE MIRELE iar noi oamenii creștini s...  more
  • Ai povestit, Pământule, bătrâne,
    Povestea ce-o ascunzi în cartea...  more
  • "Avionul spre Paris mai avea câteva minute până la decolare...  more
  • Cuprinde-mă, Doamne cu funia dragostei Tale,
    Căci eu sunt ca o f...  more
    • 7 posts
    October 29, 2021 7:24 PM EEST
    Ai povestit, Pământule, bătrâne,
    Povestea ce-o ascunzi în cartea ta,
    Să-nduioșezi și-apoi să storci din slavă
    O lacrimă din fiecare stea?

    Te-ai zguduit din adâncimea-ți rece;
    Te-ai frământat, legat, cât ai putut!
    Dar ce te-a încleștat așa de tare,
    Că n-ai vorbit atunci când te-a durut?

    De ce n-ai spus și celorlalte stele
    Că din cămașa ta s-a zămislit
    O haină pentru Creatorul vieții,
    Un trup ca-n el să moară răstignit?

    Când El striga: "O, Lama Sabactani!"
    N-ai cunoscut în glasul Lui vibrând
    Blândețea Vocii ce-ți chemase vatra
    Din constelații, să te știi - Pământ?

    Și n-ai încremenit atunci de groază?
    Ai mai putut în goană alerga?
    Prin El născutu-s-a lumina slavei,
    Iar tu i-ai dat întunecimea ta!

    Ai povestit tu lumilor de astre
    De codrii tăi cu zâmbet răcoros?
    Din ei o cruce că se poate face,
    Pe ea să fie răstignit Cristos?

    Ai spus cuiva vreodată că pe drumuri
    Cu flori mai cresc și spinii încâlciți?
    Și că din spini I s-a făcut cununa?
    Cristos i-a dus pe fruntea Lui înfipți!

    Ai povestit soborului de stele
    De suferințele de la Pilat?
    Batjocura la stâlpul infamiei,
    Cum L-au bătut, au râs și L-au scuipat?

    Pământ bătrân, cu pârâiașe line,
    Cu ape limpezi, clare, de izvor!
    O picătură de-ar fi fost să stingă
    Din setea jarului dogoritor!

    N-ai tresărit când Isus de pe cruce
    Striga: "Mi-e sete!" și setos murea?
    În vreme ce Pilat Îl condamnase
    Spălându-și mâinile în apa ta!

    Nu, n-ai să taci! Tu știi așa de bine
    Că spinii, cuiele ce L-au durut,
    Și biciul, crucea, lancea și oțetul,
    Cândva din tine toate s-au făcut.

    Când numai spini vor fi pentru coroane,
    Când codrii toți vor crește numai cruci,
    Tot fierul când topi-se-va-n piroane,
    Povara ta va fi prea grea s-o duci!

    Nu, n-ai să taci! Căci bulgării pe drumuri,
    Și pietrele, și bolovanii grei,
    Se vor simți din bulgări de Golgota,
    Și vor sări atunci să strige ei!

    ...Pământ, pământ, cu plămădeala tare
    De suferințe și surâs tăcut,
    În clipa judecății de pe urmă
    Tu vei fi martorul cel mai temut...