Mă țin de haina Ta autor: Nichifor Nicu 13/10/2021/ ora: 01:20 În valea umbrei morții acum dacă aș fi Aș ști că ești cu mine și că mă vei păzi. Aș merge pe cărare cântând de dragul tău Simțindu-te pe Tine, Isuse, Domnul meu. Căci bucuria Sfânta și dragostea-Ți divină M-ar umple de speranță, mi-ar oferi lumină. M-ar ține în picioare și m-ar purta prin har, Mi-ar oferi putere, iubire, pace-n dar. De-aceea nu mă clatin, privesc mereu în sus Căci știu, Tu ești cu mine o, Domnul meu Isus. Chiar dacă e furtună și valu-i ambițios, Mă țin de haina Ta, iubitul meu, Hristos. Tu ști o, scump Isuse, cunoști sufletul meu, Te rog, rămâi cu mine când vine ceasul greu. Călăuzește-mi viața, întinde-Ți mâna Ta Și poartă-mă pe cale, simțindu-ți Dragostea.

Religia și credința autor: Nichifor Nicu 06/10/2021. ora: 23:10 Eu nu am treabă cu religia, Credința nu mi-o leg de ea Eu sunt legat doar de Hristos Ce m-a ales la Golgota. Religii sunt de multe feluri, Însă credința-i numai una Și am ales să stau cu-aceia Ce biruiesc prin har furtuna. Căci mântuirea se câștigă, Nu prin religie, ci prin har Iar cei iertați, nu asupresc, Ci-oferă Dragoste în dar. Când ești iertat și mântuit Pe păcătoși nu-i prigonești Din contra, prin trăirea ta Vei învăța cum să-i iubești. Când ști de unde ai fost scos Și cât de mult El, te-a iubit Tu nu mai ai deloc curajul, Să îl bârfești pe cel robit. Când vezi schimbarea-n viața ta, Știind trecutul tău murdar Vei ști că te-a ales Hristos, Să luminezi precum un far. Abea atunci vei înțelege Ce-nseamnă să fi credincios… Și vei putea simții deplin, Credința Sfânt-a Lui Hristos. Credința asta-i conectată Direct la sursa principală Și cine-o are și o simte, Este smerit, lipsit de fală. Aceasta-nseamnă pocăință, Să înțelegi sensul iubirii Prin tot ce faci în drumul tău, Deschizi izvorul mântuirii. Deci, ia aminte și-nțelege Credința-i Dragoste, lumină Ea te conduce pe cărarea Ce duce-n patria divină. Căci în scriptură sunt doar trei, Nădejdea, dragostea, credința De le-ai aflat și le trăiești, Ai înțeles ce-i pocăința.

Libertate cu miros de dictatură autor: Nichifor Nicu 04/10/2021. ora: 23:20 Un miros ciudat de persecuție, Se abate peste-ntreg pământ Se simte un miros de revoluție, Se calcă în picioare tot ce-i sfânt. Cuvântul „pace” azi este un pericol, Iar răutatea are loc de frunte Să spui ceva de bine, e ridicol, Iar viclenia-i mare cât un munte. Se vrea o lume plină de războaie Și umilința trebuie instaurată, Iar cine nu se-apleacă, nu se-nmoaie, V-a căpăta pedeapsa meritată. În fiecare zi care se scurge, De sub libertate-apare-o dictatură, Ce-ncearcă bunătatea a o-nfrânge, Și a o-ngropa în praf, noroi și zgură. Într-un mod sinistru dispare unitatea Și încet, apare lepădarea de credință Pentru un blid de ciorbă, se va da cu piatra Și așa apare neagra suferință. Mai e puțin, foarte puțină vreme Și se vor vinde frații între ei, Dar eu, mă-ncred în El, nu mă voi teme, Voi sta-n picioare între farisei. Căci nici un om nu este mai mare, Nici mai puternic decât Dumnezeu Și chiar de-i vreme rea sau tulburare, Mă-ncred doar în Hristos, în Domnul meu. Credința mea-i legată de Hristos Care-mi cunoaște inima, sufletul meu Când sunt pierdut, El mă îndrumă blând, milos, Și bunătatea Lui o simt mereu. De-aceea, nu mă-ncred în muritori Și nici în promisiuni de ei făcute Eu cred în Biblie și în valori, Nu în comori care-s demult pierdute. Luați-mi tot, rămân doar cu Hristos, De-L am pe El, nu-mi trebuie nimic mai mult Cu El sunt și bogat și bucuros, Doar sfatul Lui îl cred și îl ascult.

Săculețul cu pietre autor: Nichifor Nicu 23/09/2021. ora: 19:50 Se predică de ani de zile, mai mult de fustă și batic, Dar despre Dragoste și Jertfă, nu se aude mai nimic. Se predică de-mbrăcăminte, se predică despre rasism, Și ce-i mai trist, că toate astea, nu dovedesc un creștinism. La predici, e scoasă femeia, ca drept exemplu-n adunare, Apoi, se scoate săculețul cu pietre pentru aruncare. Și fiecare își ia dreptul de-arunca direct la țintă, Dar ei trăiesc într-o eroare și-aleg mereu tot să se mintă. Ei văd defectul celuilalt, pe-al lor, nu-l văd și nu-l acceptă, În dreptul lor, e totul bine și calea lor este corectă. În mintea lor, a lor cărare, e foarte bună-i de succes, De-aceea, pentru cel căzut, ei nu arată interes. Dacă e vorba de o piatră, sau să ofere o nuia, Ei sunt prezenți la orice oră, ei asta nu vor refuza. Căci fiecare respirație și orice pas făcut de ei, E doar pentru a judeca și a lovi în mielușei. Dar nu-i nimic, că sunt și frați, care oferă alinare, De-aceea este necesar să rămânem în picioare. Pentru iubirea Lui Hristos, pășim-nainte și răbdăm, Strigăm de bucurie Sfântă și Numele Sfânt îl cântăm.

Caracterul pocăinței autor: Nichifor Nicu 20/09/2021. ora: 19:20 De ai să spui o vorbă bună, un cuvânt de-ncurajare, Fă-o cu toată iubirea, ai să vezi că nu te doare. Dar de vrei spui o vorbă, un cuvânt urât și greu, Cel mai bine-ar fi să taci, că-ntristezi pe Dumnezeu. Dacă tulburi prin cuvinte, nu-ți ajută la nimic, Ci din contra, se denotă cât ești de sărac și mic. Caracterul pocăinței, trebuie să-l ai mereu, Doar așa poți demonstra că ești fiu de Dumnezeu. Când te duci la adunare, nu îi critica pe frați, Spune-o vorbă cu blândețe, de-asta sunteți adunați. Dacă tu nu faci nimic, nu pui umăru-n slujire, Nu-i împiedica pe alții, nu îi duce-n rătăcire. Calculează-ți orice vorbă, ține-ți limba ta în frâu, Astfel, nu vei fi neghină ci vei fi un bob de grâu. Ști prea bine că neghina va fi aruncată-n foc, Însă grâul îl va strânge, El, Hristosul Savaot. Deci, ia seamă și ascultă, tot ce spui, întâi gândește, Nu ucide prin cuvânt, fii un iubitor, iubește. Prin cuvântul spus de tine, cerul să se oglinească, Ca să fi moștenitor, sus, în patria cerească. This post was edited by Nicu Nichifor at September 20, 2021 7:59 PM EEST